Centrul de cercetare a accidentelor al Asociației Germane de Asigurări a realizat un studiu privind calitatea și dimensiunea capacităților cognitive relevante pentru trafic în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani. La studiu au participat un număr de 183 de copii.

Studiul a avut 3 etape:

În timpul primului experiment, scopul a fost de a observa modelele de luare a deciziilor copiilor cu privire la momentul în care să traverseze drumul într-o situație din viața reală (drum cu două benzi). În fiecare caz, un vehicul (autoturism) s-a apropiat din dreapta sau din stânga la o viteză constantă de 50 km/h. La diferite distanțe între mașină și copil (distanță mare = traversare posibilă, distanță medie = traversare posibilă doar cu risc, distanță scurtă = traversare imposibilă) a fost emis un semnal. Pe baza acestor semnale, copiii au decis dacă încep sau nu să traverseze.

Al doilea studiu a fost un experiment de laborator pentru a lărgi rezultatele studiului de teren prin situații de trafic animate de computer. A fost vorba de o mașină care mergea cu viteza de 30 km/h sau 60 km/h – și o accelerare de 20-50 km/h, precum și un vehicul mare de marfă (LGV). La diferite distanțe dintre mașină și copil, se auzea un semnal, pe baza căruia copilul, prin apăsarea unui buton trebuia să decidă dacă să traverseze.

În cel de-al treilea studiu au fost înregistrate trei componente diferite ale capacității de acoperire a atenției cu ajutorul testelor psihologice standardizate pe computer (TAP, KiTAP). Copiii au fost rugați sa judece diferite scene de trafic cu potențial de pericol diferit.

Studiul realizat de Centrul de cercetare a accidentelor al Asociației Germane de Asigurări a constatat că în experimentul de teren, precum și în experimentul de laborator, chiar și copiii mai mari (13-14 ani) au luat adesea decizii „greșite” și „riscante” (aproximativ 1/3 din copiii de 13-14 ani).

Odată cu înaintarea în vârstă, luarea deciziilor s-a îmbunătățit în principal în ceea ce privește mașinile care vin din stânga. Când mașina se apropie din dreapta, procesul de luare a deciziilor este mai dificil, deoarece trebuie luată în considerare banda a doua. În acest context, copiii au nevoie de un timp semnificativ mai lung pentru a decide. La 30 km/h, copiii iau cel mai adesea decizia corectă de trecere în comparație cu 50 km/h sau 60 km/h și accelerația de la 20 la 50 km/h.

Cu toate acestea, disponibilitatea pentru traversare este legată de decizii “riscante” și „greșite”.

Cu cât copilul este mai mare, cu atât privirea este mai profundă asupra zonelor relevante decizionale și cu atât este mai scurt timpul de reacție. Testarea percepției pericolului legat de trafic a relevat că la vârsta de 7-8 ani copiii au deja o percepție diferențiată a pericolului. Copiii cu o percepție mai mare a pericolului stabilesc deciziile în domeniile relevante mai mult, dar rareori iau decizii mai bune.

În urma rezultatelor, autorii studiului consideră că pare rezonabil să se înceapă devreme cu educația în trafic, și sensibilizarea la pericolele din trafic. Este important ca copiii să dobândească capacitatea de a lua în mod independent decizii adecvate situației și de a le utiliza corect în trafic.

Rezultatele studiului sunt menite să fie utilizate pentru dezvoltarea de măsuri de protejare a copiilor ca pietoni și pentru promovarea capacităților cognitive relevante pentru trafic.