Copiii, deoarece nu sunt pe deplin dezvoltaţi fizic şi psihic, sunt printre cei mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor.

De cele mai multe ori se spune că lipsa informaţiilor, al educaţiei specifice deplasării în trafic, în special în ceea ce priveşte rolul pietonilor şi al bicicliştilor sunt principalele cauze ale accidentelor în care sunt implicaţi copiii.

Mai puţin se pune accentul pe faptul că de multe ori copiii sunt victime ale accidentelor rutiere în calitate de pasageri în autovehicule.

Asigurarea siguranţei copilului în timpul transportului cu un vehicul nu mai depinde de educaţia copilului, ea trebuie să fie responsabilitatea părintelui.

Legislaţia rutieră (atât cea naţională cât şi cea europeană) prevede măsuri obligatorii privind modul în care trebuie transportaţi copiii în autovehicule.

În practică s-a dovedit însă că numai legislaţia nu este suficientă. Cu toate că respectă legea, s-a constatat ca părinţii nu sunt suficient de conştienţi de importanţa utilizării sistemelor de siguranţă pentru copii, sau nu ştiu să le utilizeze corect.

Această situaţie este o consecinţă atât a lipsei de informaţie privind rolul sistemelor de siguranţă pentru copii în autovehicule, cât şi a faptului că lipseşte instruirea privind modul corect de utilizare a acestora.

Câţi dintre părinţii care îşi transportă copii cu maşina ştiu că cercetările au arătat că utilizarea corectă a sistemelor de siguranţă pentru copii reduce riscul de rănire cu până la 90% sau chiar mai mult.

În acelaşi timp, când au cumpărat un scaun pentru copii, câţi dintre părinţi au fost instruiţi cu privire la instalarea corectă a acestuia şi cum trebuie fixat în mod corespunzător copilul în sistemul de reţinere.

Studiile europene efectuate până în prezent au arătat că între 50% şi 60% din sistemele de reţinere pentru copii nu sunt utilizate corect.

Consecinţa educaţiei necorespunzătoare, a lipsei de informaţie privind riscurile pentru copii ca pasageri este că aceştia nu sunt transportaţi în siguranţă – deşi rigorile legii sunt respectate – ducând astfel la răniri grave sau decese pentru cei mai tineri utilizatori de drumuri.

O problemă care poate fi rezolvată de cei care au responsabilitatea siguranţei rutiere.

Nu este greu ca în cadrul cursurilor şcolilor de şoferi, viitorii conducători auto să fie instruiţi şi cu privire la rolul dispozitivelor de siguranţă pentru copii, la modul de utilizare al acestora.

Poate nu ar fi rău ca şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor să se implice, obligând pe cei care comercializează scaune auto pentru copii să prezinte modul de fixare detaliat în limba română, iar vânzătorii să fie instruiţi, astfel încât să poată da toate informaţiile necesare privind atât modul de fixare cât şi modul de instalare corectă a copilului.

Şi nu în ultimul rând acţiunile organizate de Poliţia Rutieră referitoare la siguranţa rutieră să abordeze şi această problemă. Până acum nu s-a vorbit decât de rolul centurii de siguranţă… pe când o campanie referitoare la rolul sistemelor de siguranţă pentru copii?